Treceți la conținutul principal

Frumoasa tara, Romania....

Am promis catorva persoane ca le voi arata Romania... Sa nu fim rai...e o tara frumoasa..din punct de vedere al peisajului...doar oamenii sunt necivilizati...si hai sa recunoastem... ca e real versul " la noi si in spitale e mai murdar ca la altii pe strazi " ale rapp'erilor nostrii... Ma tot gandesc cu ce sa incep...sa arat lucrurile frumoase?...ca sa aud "Roumania is a beautiful country"...dar poate vine strainul aici si ramane dezamagit... Dar aceasta tara ma gazduieste de multa vreme...asa ca voi combina realitatea cu infrumusetarea...

# Aici e clipul de promovare al turismului de aici... E realitatea... dar putin mai mult infrumusetata...



I can say that every place has its unique beauty...

# Aici e alt clip despre o Romanie frumoasa... ( cu specificarea ca acel castel e de-a dreptul surprinzator.. Castelul Huneazilor din Hunedoara - merita - )



# Nu sunt vreo agentie publicitara...si nici un fan al tarii dupa cum v-ati dat seama din postarile anterioare...dar e o tara ce are un peisaj extraordinar...dar adevarul e ca nu stim cum sa il punem in valoare...



If you thought that Romania is only about Dracula.. This video can tell you more about castles...Hope to enjoy...



# Partile bune ale tarii... insa din pacate trei sfert din europa ne categorizeaza ca "hoti", "tigani" , "prosti" sau "inculti"...sau multe alte jigniri care nu-mi vin in minte... Mare pacat de cei care reusesc sa se afirme..desi putini sunt acei oameni... Coruptie? In Romania? NU!!...Aici e resedinta ei... Saracie?Doar la cei care nu au pile, nume de familie cunoscut sau nu au furat candva... Cultura?..DA! sincer exista ...dar prea putini care sa acopere incultura unor categorii sociale...
Exista si o parte din aceasta tara pe care ne e rusine sa o afisam.. Stiu ca multi care se vor uita pe blog ma vor contrazice sau nu vor recunoaste ca am dreptate... Da , Romania e o tara frumoasa...extrem de frumoasa...insa pacat de faptul ca e locuita de oameni atat de necivilizati....

Din pacate imaginiile sunt reale ...


Asta e insa Romania...cu bune si cu rele.... In rest ramane doar sa te convingi....

So, Roumania it's what you want to belive...
Etichete:

Comentarii

  1. Anonim23 aprilie 2010 la 01:31

    Le ai urato cu descrierile chear arata bine :*...

    RăspundețiȘtergere
  2. J.D.23 aprilie 2010 la 03:49

    Multumesc... Un nume sau o initiala drag anonim?

    RăspundețiȘtergere
  3. Anonim23 aprilie 2010 la 18:27

    Frumoasa tara Romania...Pacat ca e locuita...Un om avea un cal.....??? Calu nu avea nimic inpotriva :P:))

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Prea departe

Am primit un mesaj din trecut... De un deceniu trecut. Unde greșeala cu trecutul purtau o conversație... Am înțeles azi ca disperarea indianului e pe departe de a se termina și e o chestiune de timp pana ma va amenință din nou spunându-i prezentului de complicație. Însă nu am de gând sa cedez de aceasta data, fie ce o fi. Nu vreau sa fiu tratata la fel ca și de parizianul trecutului meu. Orice aemintare ar exista, nu ma va îndupleca de aceasta data cât sa mai fac greșeli.. Îmi pare rău de tot ceea ce a fost și ca m-am lăsat dusa de val. Mi-aș dori doar ca prezentul sa ma dorească, măcar uneori cu ardoare, sa ma sărute pe gat și sa ma strângă în brate cu dorința carnala.. Vreau sa fiu dorita, dar nu obsedat. De as avea doar o dorința în lumea pe care o trăiesc ar fi ca printr-o minune, prezentul sa ma vrea la fel de mult ca alții care nu ma vor avea vreodată. Ar fi viata mea perfecta, însă acum, în căutarea perfecțiunii fac greșeli care ma vor putea costa liniștea... E așadar sexul mai ...
Un comentariu
Citiți mai multe

Arhitectura unui exil interior

Mă numesc Jolanda...  și trăiesc la granița dintre o precizie chirurgicală și o tăcere asurzitoare. ​De profesie sunt inginer de facilități critice – un titlu care sună ironic într-o lume în care singura facilitate cu adevărat critică, gândirea, se află în pragul colapsului. În fiecare zi, gestionez infrastructuri complexe și sisteme care nu au voie să dea greș, în timp ce totul în jurul meu pare să se prăbușească sub greutatea unei mediocrități triumfătoare. ​M-am săturat. M-am săturat de o lume care a devenit mai limitată și mai previzibilă decât ecranul unui telefon. Trăim într-o eră î n care tehnologia evoluează exponențial, în timp ce spiritul uman involuează spre grotesc. Este o epocă a deformităților, unde masele se amuză de urâțenia intelectuală și fizică, ridicând prostia la rang de spectacol, în timp ce profunzimea este privită cu suspiciune sau, mai rău, cu indiferență. ​În acest peisaj arid, a fi inteligent a devenit un blestem, o formă de nebunie solitară. Comunicar...
5 comentarii
Citiți mai multe

Oamenii‑Anotimpuri

Există un tip de liniște care se așază peste orașe exact când semafoarele încep să clipească mai des ca niște metronome obosite: o liniște care nu are nevoie de noapte ca să se facă simțită. E liniștea care se insinuează între două notificări, între două „am înțeles” și un „revin eu”, între un salut și ușa care se închide. În această liniște se coace, fără spectacol, singurătatea modernă: nu a celui izolat, ci a celui care trăiește în apropierea tuturor și în atingerea nimănui. Ne trezim din ce în ce mai des cu un fel de oboseală lucidă: corpul își face datoria, mintea bifurcă liste, dar undeva, într-un loc greu de numit, ceva încetinește. Nu e o tristețe stridentă, ci o uzură fină. Nu ține de vârstă, deși îi împrumută limbajul. Așa apare îmbătrânirea înainte de vreme: nu în riduri, ci în rezoluții emoționale coborâte, în viteze de reîncălzire tot mai mici, în ezitarea de a spune „îmi pasă” fără plasă de siguranță. Mă gândesc lucid la aceste lucruri intre monitoare... Există un spațiu...
Un comentariu
Citiți mai multe