J.D.

Crezi ca a trecut? Nu! Inca simt cum mi se infierbanta sangele si cum imi raneste fiecare milimetru in timp ce parcurge vena proeminenta de pe intreg corpul. Ma scoate din minti un singur gest de-al tau. Nu as avea vreo problema daca acelasi lucru l-ar fi facut oricare alt om ce face parte din viata mea. Dar nu tocmai tu... Tu cel care ma cunosti atat de bine, alaturi de care am varsat primele lacrimi de durere ori am zambit prima data cu adevarat. Cum poti tu sa ma consideri atat de proasta, cand stii si stiai asta tot timpul ca nu este deloc asa.. Ma doare! Si imi vine s-alerg pana la stanca ce mi-a impaiat sufletul de zeci de ori si sa urlu cat ma tin plamanii. Sa imi sting glasul urland pana seara chiar si stiind ca tu nu ma vei auzi niciodata. Nu mai esti la cativa metrii de locul in care imi placea sa fiu cu tine. Nu mai esti omul sarac din punct de vedere material dar mai bogat ca toti oamenii in viata pentru insasi viata mea. Te adoram. Te iubeam. Te voiam pentru totdeauna. Rup...

Am o stare de plictiseala enorma care imi inunda tot corpul si mintea. M-am saturat sa fiu fidela cuiva si niciodata sa nu fie de-ajuns, ori sa imi traiesc viata dupa programul celui pe care l-am lasat sa imi invadeze viata. Ma enerveaza faptul ca de fiecare data cand am ceva de spus altii vor crtitica inainte sa incerce sa inteleaga de ce anume sustin ceea ce am spus. Am vazut sute de filme, si le pot numara pe degetele de la o mana pe care le mai retin , am ascultat sute de melodii in zeci de ore , doar ca timpul sa imi treaca. Mi-e dor doar de zilele in care nu aveam timp de mine , in care trebuia sa fiu in mai multe locuri de-odata si cand nu stiam orice emisiune tv cu fiecare replica a ei si program de difuzare. Vor fi cativa frustrati cand vor citi postarea, pentru ca vor stii la ce anume ma refer concret cand spun aceste lucruri , insa nu imi pasa de suferinta aparenta pe care o vor afisa ori supararea indusa. Ma plictiseste viata pe care o am alaturi de cei din jur pe care mi i...

Se lasa o liniste prea sumbra si nici lumina zilei nu mai tinea prea mult. Stia ca odata cu lasarea serii lumea pare altfel. In jur, prin vecini se auzea muzica, probabil erau voiosi, se distrau, se auzea in departare cineva ce urla ceva pe care nu-l putea intelege, dar ea nu avea nimic de spus. Orice cuvant sau fraza era in zadar, nici un raspuns nu ar fi putut astepta , nimeni nu ar fi avut ceva de zis, nimeni nu ar fi putut. Nu-si mai putea lega nici gandurile intr-o fraza de inteles pentru ceilalti, n-avea astazi nici un lucru nici un sens. S-a pus pe pat, uitandu-se in gol la ceva nesemnificativ, asteptand aparitia intunericului ce o adormea, poate cu putin noroc , alaturi de stropii mari de ploaia ce urma sa vina. Maine avea sa fie o altfel de zi...

Am avut mereu o problema cu oamenii falsi. Nu mi-am dat seama inca de ce anume , poate doar aveam un simt mai inclinat spre a atrage doar categoria asta de oameni, ori poate am vazut prea mult din falsitate incat sa o mai inghit. O intalnesc pretutindeni si ma intreb de zeci de ori pe zi daca doar eu am ghinionul sa ii gasesc din multime , sau sunt acaparati de falsitate 80% din populatie. De multe ori ma bufneste rasul cand vad fara vreo chinuiala anume cum se fraieresc unii pe ceilalti pentru un scop nedeterminat, alteori insa stau si ma intreb serios daca nu cumva sunt eu prea demodata pentru viata asta plina de materii dominante: bani, prostie , perversitate stupida si sex. Care suflet? Ce omenie ori umanitate? Care e defapt scopul si finalul mascaradei de azi? M-am saturat de prietenele mele perfecte care asteapta prima ocazie sa se gadile cu unul din fostii mei prieteni , ori de prietenii pe care ii aveam alaturi doar pentru ca nu am pistrui si parul portocaliu de morcov si vreo ...

Ma plimbam agale pe facebook , de plictiseala pana primesc un telefon, cand descopar ca bietii moldoveni de dincolo de Prut sunt luati cu asalt de sustinatorii lui Lapusneanul... O gasca de baietei si fetite scot la imprimata foi A4 cu slogane "BASARABIA PAMANT ROMANESC", dar i-a intrebat vreodata vreunul din lapusneti daca ei ne vor? Poate cate o moldoveanca , doua care si-a tinut respiratia cat a inotat pe sub Prut si a ajuns pe meleagurile Jiului vrea sa fie romanca, dupa ce a vazut ca au aceleasi culori la steag si sunt la fel de ...romani. Care oare din Moldova, domiciliat acolo ar vrea sa fie roman? Mai mult de jumatate din ei se considera rusi, iar cei care raman nu vor Romania ca patrie mama, caci au deja una la fel. Vor sa scape de ideologiile comuniste si de nivelul prost de trai de la ei din tara, insa cei mai evoluati vor libertate reala , fara rasism si un popor civilizat. Gasesti asta in Romania si nu stiu? Oare am scapat noi , cetatenii acestei tari de ideologi...

Asa cum spune melodia mai sus postata... Ca florile ne ofilim cu totii pe acelasi ram, ca suntem toti la fel, o apa si-un pamant, fara putere de a-ti asuma responsabilitatea pentru faptele tale ori sa fi mandru si cu fruntea sus atunci cand ai ceva de spus. Sa sopteasca idei meschine stie orice om, insa cati dintre voi va spuneti nemultumirile fata de cineva uitandu-va in ochii persoanei respective? Nu-mi pasa ce crezi ori ce parere ai despre mine, judeca-ma! E un lucru simplu de facut si ai tot dreptul dar pune-ti o intrebare "De Ce?"... Am oare motive sa fac totul in felul in care le fac?...Stii ce vorba imi aduc aminte acum? Altii rad de mine ca nu sunt ca ei...eu rad de ei ca sunt toti la fel! Adunatura de... falsi figuranti notorii!

- intre mila si o afacere profitabila – Cersetoria a apãrut initial în curtile bisericilor, veneau mai ales în momentele în care erau slujbe ori în ajunul sãrbãtorilor pentru sensibilizarea celor care sunt credinciosi. Cererile veneau din partea unor oameni amarati care nu puteau sã se intretina, nu lucrau si implicit, nu aveau bani. Cersetorii acceptau orice fel de ajutor , material sau bãnesc , pentru a-si continua existenta bazându-se implicit pe premisa biblicã de ajutare a semenilor. Fiind o sursã de venit sigurã si simplã alti amarati au urmat exemplul celor care cerseau la biserici. Numãrul lor a crescut si au gãsit si alte locuri pentru a isi arãta sãrãcia bazându-se pe mila populatiei si nu doar a celor crestini ce frecventau lacasurile de cult. Cersetorii spun cã apeleazã la semenii lor pentru cã nu au cu ce sã se hrãneascã desi cersetoria a devenit în ultimul timp o adevãratã meserie cu un salariu nelimitat. Acceptul bunurilor materiale este refuzat...