J.D.

Stand by animals in China. from ptroa on Vimeo . Cat de draguti sunt micii galbejiti cu ochii alungiti nu-i asa? Oare cum ar arata unul dintre cei din videoclipul de mai sus in locul animalului? Oare nu ar fi pe buna dreptate jupuirea de piele pe viu? Eu una chiar vreau sa vad cum arata unul din micutii chinezi fara pielea lor galbena. I-as jupui lent, pe fondul unei melodii de pian. Sa dureze, si sa doara. Asa fac unii bani multi, asa sunt ei in lumea lor. Si ne mai intrebam ce inseamna uman? Asta e uman! Asa a devenit omenirea. Suntem prea multi pe Terra, mult prea multi pentru resursele necesare, asa ca nu va mai plangeti ca unii mor din lipsa de nu stiu ce vaccin , sau e un mic cutremur. Pamantul se autoconserva, si daca eu cel putin as fi in locul lui, m-as scapa de toate lichele astea ca cei din videoclip. Stiu, va uitati la clip, poate vi se pare tragic sau varsati o lacrima daca ajungeti sa il vedeti pana la capat, si-atat. Maine nici nu va mai aduceti aminte de nimic. Si lum...

Niciodata nu va exista un om perfect. Sunt extrem de constienta de treaba asta. Dar cum se face ca mereu langa noi ne lasam doar falsitatile?Niciodata nu ne multumim cu ceea ce avem, si alungam de langa noi persoanele care ne vor bine , doar pentru ca mai apoi sa tanjim dupa doar o clipa ca in trecut. Eu mi-am pierdut din umanitate. Am lasat in urma pasi foarte bine apasati in solul dureros. Am udat drumuri intregi cu lacrimi, dar acum nu mai pot plange. Simt doar un plans sec, fara lacrimi ce-mi rupe bucati din micutul meu suflet. L-am impartit de extrem de putine ori, dar am realizat ca e gresit. Nu sunt cu nimic mai speciala , dar sunt cea care sufera mai mult acolo in tacere undeva. Nu mai pot continua asa. Voi fi acea femeie pe care o vrei, dar pe care niciodata nu o vei avea. Pentru ca totul va fi doar o iluzie a amintirii imprimate intr-o gandire spre o alta pe care ai avut-o in trecut.... Si fara intrebari... nu am raspunsuri. Nu conteaza la cine ma refer... Sunt doar doua cazu...

O credeam mai feminina... Dar se pare ca era mai atletica decat in scoala generala si a fugit atat de repede incat a lasat in urma si inteligenta si sarmul in acelasi timp. Si alerga, repede, repede... incat nici macar frumusetetea nu avea sa o mai prinda vreodata din urma. Dar se lipeau de ea metale, si nu monezi...avea multe tevi de lustruit pana sa faca rost de-o chiftea si-o chifla. Dar era pe teritorul roman. Asta era de ne egalat. Nu vezi in fiecare zi provincia Caserta ori sa vorbezi dialectul napolitan. Ah nu.. nu wafele pe care le mancai de obicei in tara natala draga! Si-asadar o rupse la fuga mica chestie cu crapatura si le agatase in ultimul moment de o bucata de tarm... Mai mai sa cada in Tireniana.Si cat s-ar mai fi spalat atunci...vai vai... Cata apa n-ar fi avut in toata Romania. Caci deh " Ne plangem de mila,uitam sa traim,visele ard ca paie uscate,uitam sa iubim,dar tu draga Romanie,ai distrus vieti si mii de sperante ca intr'o va fi mai bine alor tai copii.I...

Am o stare in care nimic nu ma mai raneste. Nu ma doare, nu simt si nu vreau nimic. Plec doar sa ma plimb, prin orasul meu 'natal' ce mi-a trezit atatea amintiri si momente care nu mai inseamna nimic dureros acum. Curios...pana la urma si durerea trece atat de simplu..daca as fi stiut asta inainte sa plans de sute de ori...

Am cunoscut in viata mea multe fete pe care le consideram prietene. Incepand de mica incercam sa comunic cu oamenii din jurul meu. Mereu mi-a placut comunicarea. Si am cunoscut zeci de fete,ce le consideram atat de perfecte, atat de feminine si demne de o prietenie reala. Mai tarziu am vazut ca defapt nu exista decat minciuna unei relatii ce avea sa se destrame cu primul baiat aparut in peisaj. M-am indragostit ca orice om... undeva prin scoala generala de baiatul pe care il credeam atat de perfect pentru viitorul meu. Ma vedeam toata viata alaturi de aceeasi persoana. Era atat de iubitor...bland. Ii citeam mereu iubirea sincera in ochii lui caprui. Asteptam sa adorm cat mai repede cat sa ma trezesc a doua zi, iar inima imi batea cu 20 de batai pe minut mai mult cand ma apropiam de coltul scarilor de marmura la fiecare ora 3... Era ceva special. Unic. Un sentiment pe care nu aveam sa il mai simt vreodata in viata mea niciodata. Ma maturizam intre timp incat sa vad si rautatea ce se as...

Nu ma urasc. Dar nu sunt narcisista. Insa sunt momente cand nu-mi ajunge ceea ce am. E dureros cum toti apreciaza frumusetea fizica atunci cand te vad si nimic altceva nu mai conteaza. As vrea poate sa am un par mai lung... picioare mai frumoase, sani mai mari si fund mai sexy, dar doar uneori. As vrea sa pot face pe cineva sa ramana fara aer doar prin simpla mea prezenta,dar mai apoi sa vada in mine mai mult decat o femeie. Ma simt atat de ciudat uneori si as vrea sa nu simt niciodata golul ce-mi umple sufletul. As vrea sa fiu multumita cu mine. Si nimic sa nu mai conteze. Dar sun om, si asta nu se va intampla niciodata. Pentru ca mereu oamenii din jur vor altceva, eu de ce nu as vrea sa fiu altcinea?