J.D.

Isi admira pielea. De o nuanta mai creola decat era acum cateva luni. Dovada ca a prins cateva din razele soarelui vestic pe malul Main-ului. S-a uitat minute-n sir ignorandu-ma total desi stateam langa el la cativa centimetrii cum obisnuiam de-atatea ori. Si totusi clipele in care ne zambeam dintre apa si spuma pareau atat de neadevarate in ochii care acum nici macar nu se mai intalnesc nici macar precum a oamenilor care alearga spre o viata mai buna pe strada , privindu-se cateva secunde in treacat , si-apoi devin la fel de straini ca inainte de aceste fragmente de secunda. Imi spune ca eu sunt vinovata , pentru fiece lucru intamplat , in zilele in care vorbim mai mult decat doi oameni care s-au obisnuit in viata asta si sunt pedepsiti sa-si petreaca restul zilelor in adanca nemultumire de milioane de lucruri care nu coincid cu asteptarile unuia dintre noi. Stiu ca drumurile noastre se vor desparti atat de tragic intr-o zi incat nu va ramane nici un marcaj asupra faptului ca noi a...

Lumea se schimba..sti? Atat de mult ca nu mai recunosc nici persoanele cu care-mi imparteam viata de cativa ani. Cei cu care am crescut au devenit mai lasi decat ultima spita de comportament uman. Stau uneori si imi amintesc cum imi lasam zilele de liceu , in care fugeam pe deal citind o carte in fan. Asteptand cartofii prajiti care-i adoram. Si mirosul lui...hmmm... Ceva ce as recunoaste dintr-un miliard de mirosuri.. Candva era asa frumos...acum acest simt ma face sa fug mancand pamantul , sa nu-l mai vad vreodata. Stii de ce? Pentru ca nu e ceea ce pare , si asta pot spune eu mai mult decat oricine. Alaturi de mine a crescut , s-a maturizat sau si-a schimbat infatisarea. Am auzit ca te intreseaza trecutul lui si implicit partea in care si-a impartit-o cu mine... Hai sa ti-l povestesc in mare... a fost una dintre cele mai frumoase perioade din copilaria mea , si cea mai groaznica perioada din maturitatea mea. De ce? Simplu...si de necrezut :) Era ceva ce adoram cand eram copil , dar...