J.D.

De ce am raspuns intrebarilor care ma intorceau in trecut?  De ce mama naibii ranesc pe toata lumea care tine in prezent la mine pentru cineva care tinea candva? Intrebarile se repetau si construiau amintirile pe care am incercat sa le uit. Am crezut ca totul s-a schimbat... Eu cel putin m-am schimbat. Nu mai mint, deloc! Si am facut-o in trecut de mii de ori , eram dependenta sa mint si sa para ca totul e frumos atunci cand uratul era la ordinea zilei. Imi recunosc greselile si regretele , sentimentele si amintirile... Insa de ce nu pot primi acelasi lucru in schimb? Ma acuzam intr-o parte a sufletului meu ca am distrus un om.. Eh da... distrus pe dracu, era in perfecta stare tot timpul, iar eu...o rezerva din tara lui natala... Si culmea, eu eram cea acuzata ca imi tin rezerve. Hai serios? Oare acum sunt singura care am curajul sa sustin o conversatie indiferent de intrebarile puse fara sa introduc minciuni intre fraze? DA! Cu siguranta sunt singura, pentru ca tot trecutul meu ...

Imi pierd sentimentele prin urletul decibeliilor care creaza o melodie care imi rasuna prin urechi de dimineata pana seara de cateva zile. Se aud doar clickuri atunci cand o setez pe repeat si pocnitul bilei de menthol din filtru, acoperit bineinteles de vocea mea care stie fiecare vers pe de rost. Ma poarta pe mii de ganduri haotice, scurse prin minte fara rost...Plutindu-mi sufletul prin peisaje pe care le-am trait. Ma fac sa aud sunetul apei curgatoare , mirosul de fier din vechea uzina unde lucrau parintii mei in copilaria mea , de mirosul ierbii ude primavara... Cat imi doream sa cresc atunci cand eram mica, cat imi doream sa fiu ca mama , avand voie sa fac tot ce vreau , sa ies si sa stau afara cat vreau fara ca cineva sa ma astepte acasa. Drumul lung, drept si cu copaci de-o parte si de cealalta a drumului...in masina mea cu geamul deschis...cu vantul batand lin, cu o destinatie nestiuta , urland doar melodia peste tot, doar eu ...cu mine asa cum n-am mai fost vreodata. Nu ...

As incerca alte metode sa fiu mai expresiva...insa nu am posibilitatea momentan. Azi a fost o zi din categoria celor in care nu simt durere, in care doar respir, admir si iubesc tot ce ma inconjoara. A fost cald , prima zi din an in care opincutele si un tricoul larg infrolat mi-a acoperit corpul alaturi de blugii subtiri de vara. M-am plimbat mult , voiam sa simt din plin ziua asta minunata , iar fiind intr-un grup mare de persoane cu care ne intalnisem la o masa apoi o bere, amuzamentul si zambetul real era la ordinea zilei. De cand nu am ras atat! Ce dor imi era! M-am dus la terasa de pe marginea Begai... se simtea mirosul de renasterea naturii, salcia se legana prin parul meu , iar oameni diversi pedalau pe hidrobicicleta pe care am testat-o si eu in urma cu doi ani. Stateam la terasa la care nu fusesem de cand battle master-ul si jucatorul meu din guild-ul de la "shadows" ne-am intalnit la aceeasi bere rece ca gheata. A fost frumos sa imi amintesc momentele traite atu...

Am neglijat enorm oameni dar mai presus de orice ...m-am neglijat pe mine! Si-asta nu se va mai intampla vreodata! A trecut timp si secundele au fugit de mine intr-una alergau haotic si se imparteau in grupe razand de mine stiind ca nu-mi vor mai face pe plac o vreme! Dar cui ii pasa? Ne schimbat odata cu timpul si alergam dupa cai verzi pe pereti in cerc Eu am invatat pasii unui vals frumos si incoent Si dansam mestereste pe covor ferindu-ma de mobila Am invatat sa dansez! N-ai intrebat nicidoata daca stiu... Ce frumos se ingrasa trecutul cu fiecare zi care trece Dar viata e mai frumoasa de cand mi-am dezlipit ochii si-am vazut ce masti idioate de teatru imi imbracau inima sustinand ca o vor apara cu pretul vietii lor insisi! Ha! stiu acum si cum sa apas butonul sa fiu goala libera si fara de simtire, pentru ca nu mai sunt legata de leul ce imi incurca visul cu coama de care abuza mereu Am renuntat sa fiu iubita din jungla mareata pentru ca rolul de iubita perfe...

Imi lipsea mirosul lui! Credeam ca l-am uitat de tot. M-a vazut si nu isi dezlipea ochii de la mine. Ma privea de parca nu ma vazuse decat in poze si gasea diferente intre ea si realitate. Voiam sa treaca ziua, sa se intunece si sa simt din nou ca apartin cuiva. L-am ignorat prea multa vreme pentru cineva care nu era niciodata total al meu. Si cine credea ca ma voi simti atat de bine daca renunt si o iau de la capat cu ceva ce aveam deja. Am povestit sute de lucruri neinteresante, insa spuneam orice incat sa ma priveasca incontinuu de parca in fata lui se afla perfectiunea vietii lui. Imi inspira siguranta , respect si iubire. Iar cea din urma era mai reala decat stiam in toata viata mea. Alaturi de el am invatat ca iubirea e altfel. Nu inseamna injurii , neincredere si acuzatii ci total opusul, m-a invatat cu rabdare ca iubirea e cea in care dimineata fruntea iti e acoperita cu un pupic inocent, in care noaptea e mai usoara pentru ca esti tinuta in brate , in care ziua e gustoasa pent...

Mi s-a scurs ieri timpul printre degete fara sa simt macar o secunda ca e o alta zi. Muzica live rock , compania , martini , bere si Bugar's m-au facut sa uit de tot. Ca sa nu mai spun ca am si noroc , asa ca una din Heineken s-a transformat in o minge de colectie :) In alta ordine de idei insa, m-am simtit mai libera decat oricand. conta doar prezentul meu fara ca un trecut idiot sa mi se scurga prin minte fara sens. Chiar sunt curioasa cum va evolua timpul. Dar stiu ca va fi bine, simt asta. Am parte de liniste , iubire neconditionata cum nu credeam ca o sa ma iubeasca cineva , mai ales figurantul de capitala , stabilitate si respect! Mai presus de toate e cel din urma. Ceva de care nu am avut parte in trecut. Acum ma simt frumoasa  cu adevarat si nu pentru ca as fi vreo printesa , ci pentru ca asa ma face el sa ma simt. Imi lipsea mult sa vad multumire in ochii celui care ma priveste, imi era dor sa ii simt caldura in timp ce dorm , imi lipsea enorm sa vad zambet dimineata cand...

Buna dimineata ! Am  dormit bine, dupa destule zile in care mintea imi era in multe parti. Nu e o zi atat de urata precum mi-as fi inchipuit ca va fi. Ieri m-am certatat cu un prieten, un fost iubit mai precis. Motivul? Hmm... de as sti asta , as castiga intrebarea de o mie de puncte. M-am plictisit sa parafrazez lucruri anapoda, si sa maschez sentimentele, care , ce-i drept s-au diminuat enorm si nu din vina mea. Cat de idioata am fost crezand ca pot sa schimb lumea. Nu intreaga lume evident , ci viata celor care imi sunt apropiati. Sa mentin legaturi de prietenie , sa ii ajut cand au nevoie si sa nu existe ura. Ce e rau in asta? Probabil ar trebui sa il intreb pe bine cunoscutul mereu ranit din viata mea. Indiferent ce as incerca e mereu victima , mereu ingropat pana in gat in trecut si in lucurile rele care s-au intamplat bineinteles, avand in vedere ca pana si acum , dupa mai bine de opt ani de zile considera ca nu am avut niciodata sentimente pentru el si nu am facut lucur...

M-am pus sa dorm acum vreo ora. Nimic nou in asta. Dar nu reusesc sa imi inchid gandurile care nu ma lasa nici macar o clipa sa adorm. Stateam in pat. Ghemuita la perete, gandindu-ma ca am totul acum. Sau cel putin asa cred. Insa am prea multa libertate. Si nu spun ca nu imi place. Dar azi e una din zilele in care mi-e dor sa fiu certata daca nu ajung acasa la unusprezece seara. Mi-e dor sa pierd vremea la calculatorul de pe masa din colt, sa-mi doresc sa treaca timpul si sa vina o noua zi,apoi sa adorm franta de oboseala si sa o aud pe mama ca incearca sa ma readuca la viata dupa nenumarate incercari inainte de pranz. Mi-e dor sa mananc la ora fixa, ori sa ma trezesc cu greu dimineata sa ajung la liceu, sau cel putin sa am intentia asta odata ce plec de acasa. Mi-e dor sa imi beau ciocolata calda la Dodo's in ora de mate, lungind-o mai apoi si la ora de fizica. Stiu ca multi vor spune ca eu traiesc in trecut, eh na... Nu e real. Traiesc acelasi prezent ca si ei doar in alte circum...