Treceți la conținutul principal

Opinca.SRL

Dupa razboiale contra Romaniei... tara in sine a inceput sa se atace... Cu tot respectul pentru cei care sunt olteni, unii sunt chiar.. la pamant... dar chiar una cu pamantul...

Opinciile au acum o imbunatatire... sustin din ce in ce mai multa greutate de prostie... Ingramadita, inghesuita... naiba stie cum ...insa o cantitate din ce in ce mai mare intr-un spatiu din ce in ce mai mic... Mi-am dat seama ca oltenii sunt ca tiganii... unde e un scandal, miros de superioritate inchipuita si loc de injuraturi...hop si omuletul de la ses...

Pana sa imi dau seama din ce cauza Dumnezeu s-a odihnit in a saptea zi... il acuzam... credeam ca din cauza ca obosise...si nu a dat tot ceea ce era mai bun... Dar acum am observat ca pe langa faptul ca a umplut teriotriul carpatin cu specimene necivilizate, s-a odihnit pentru ca si-a dat seama de gresela pe care a facut-o cand a facut femeile extremiste... si atat de iubitoare de dragoste cat mai adanca...

P.S. macar un lucru de as sti cu ce e 'prazul' mai bun si mai superior decat 'gulas-ul' si poate as inchide ochii la unele fraze... Pana atunci insa... sa lasam sudul tarii sa stea acolo unde ii e locul... in fundul Romaniei...
Etichete:

Comentarii

  1. otilia31 mai 2010 la 20:12

    lol..opinca SRL,hai k asta o fost buna,hmm am si eu asa specimene in tara,da nu le prezint publicitatii ca-s preaaa multe si ma tem:D
    Oricum bravo pentur opinie,ti-am mai spus,imi place mul ceea ce scrii si acuma stau sa nu pic de pe scaun..desi ai fost ironica eu pot sa scriu acelasi lucru numai ca nu despre olteni
    :)

    RăspundețiȘtergere
  2. J.D.31 mai 2010 la 20:37

    Multumesc Otilia... Am incercat sa nu imi public nici eu parerile rasiste sau jignirile astea , insa nu am mai putut sa tac atunci cand vad cata superioritate tinde sa creada ca are un om cand defapt e un puiut care abia incepe sa deschida ochii si sa cunoasca lumea facand primii pasi...

    RăspundețiȘtergere
  3. Anonim21 octombrie 2010 la 07:49

    Sa inteleg ca ai ceva cu oltenii?

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Prea departe

Am primit un mesaj din trecut... De un deceniu trecut. Unde greșeala cu trecutul purtau o conversație... Am înțeles azi ca disperarea indianului e pe departe de a se termina și e o chestiune de timp pana ma va amenință din nou spunându-i prezentului de complicație. Însă nu am de gând sa cedez de aceasta data, fie ce o fi. Nu vreau sa fiu tratata la fel ca și de parizianul trecutului meu. Orice aemintare ar exista, nu ma va îndupleca de aceasta data cât sa mai fac greșeli.. Îmi pare rău de tot ceea ce a fost și ca m-am lăsat dusa de val. Mi-aș dori doar ca prezentul sa ma dorească, măcar uneori cu ardoare, sa ma sărute pe gat și sa ma strângă în brate cu dorința carnala.. Vreau sa fiu dorita, dar nu obsedat. De as avea doar o dorința în lumea pe care o trăiesc ar fi ca printr-o minune, prezentul sa ma vrea la fel de mult ca alții care nu ma vor avea vreodată. Ar fi viata mea perfecta, însă acum, în căutarea perfecțiunii fac greșeli care ma vor putea costa liniștea... E așadar sexul mai ...
Un comentariu
Citiți mai multe

Arhitectura unui exil interior

Mă numesc Jolanda...  și trăiesc la granița dintre o precizie chirurgicală și o tăcere asurzitoare. ​De profesie sunt inginer de facilități critice – un titlu care sună ironic într-o lume în care singura facilitate cu adevărat critică, gândirea, se află în pragul colapsului. În fiecare zi, gestionez infrastructuri complexe și sisteme care nu au voie să dea greș, în timp ce totul în jurul meu pare să se prăbușească sub greutatea unei mediocrități triumfătoare. ​M-am săturat. M-am săturat de o lume care a devenit mai limitată și mai previzibilă decât ecranul unui telefon. Trăim într-o eră î n care tehnologia evoluează exponențial, în timp ce spiritul uman involuează spre grotesc. Este o epocă a deformităților, unde masele se amuză de urâțenia intelectuală și fizică, ridicând prostia la rang de spectacol, în timp ce profunzimea este privită cu suspiciune sau, mai rău, cu indiferență. ​În acest peisaj arid, a fi inteligent a devenit un blestem, o formă de nebunie solitară. Comunicar...
Un comentariu
Citiți mai multe

Nu e sfarsitull!

Am vina mea si stiu.. Aceea de-a fi femeie Am obosit sa iert oameni pe voiam sa-i calc in picioare cu cruzime M-am plictisit sa lupt fara sens Si cu toate astea sa fiu perfecta-n ochii lor insa tot fara continut in ochii lui. Am termninat cu amintiri si regrete , cu-ncercari fara cusur Nu vreau sa fug de tot ce m-a ranit vreodata Raneste-mi tot ce mai exista , ca e prea putin ramas Stiam ca va veni o vreme care-mi va umple paharul tau ciobit Si-mi voi taia venele sa-mi curgi din ele pana la sfarsit Azi a fost prima zi in care-am mers in maini Si-am calcat cerul in picioare... Inspir nisip acum... Integritate si suspans Caci aerul ce-l aveam in piept avea tendinta stranie sa-si schimbe culoarea La fel ca tine cum te-ai schimbat in otrava si-n mostrii Nu esti tu de vina, drumul meu a fost mereu neclar Ori eu aveam nevoie de lentile , caci n-am vazut viata alaturi de-a ta Si-am incercat totusi sa-nvat sa devin un mostru cu silueta feminina Care sa te-atraga si-atunci...
6 comentarii
Citiți mai multe