Treceți la conținutul principal

Imi place....

Lumea a inceput sa ma atace... Sub diferite forme evident...si din diferite motive, si imi place... Ador sa vad ca nu am timp sa dorm pentru ca trebuie sa ma uit la vreun film nenorocit... sau unele chiar bune , trebuie sa recunosc ( ca de exemplu "The Life of David Gale ", trailer'ul e mai jos...


Imi place sa fiu obosita cand ma trezesc dimineata dupa maxim 4 ore de somn, sa ajung la facultate deja asezata pe scaun cand constat ca am lucrare si trebuie sa memorez repede ultimele lucruri ce nu le-am invatat... Imi place ca timpul sa treaca si sa vina ziua mea, sa astept cadouri, pentru ca sunt o mare mare materialista... (daca nu ma cunosti chiar imi dai dreptate). Astept ca ziua urmatoare sa trebuiasca un termen limita la cine stie ce stire, sau sa ma rog sa nu se intample ceva acum cat nu am cum scrie , filma sau analiza subiectul jurnalistic... Imi place sa aud pasarelele cum canta pe pomul acesta ce-mi intra in casa atunci cand vantul bate , la noua adresa... Sa vad cum oamenii se agita in prezenta mea, sa zambesc sadic atunci cand ii privesc in ochi... Sa ma amuze cand se cred mult mai buni decat un necunoscut... Mai frumos, mai inteligent... mai... prost cateodata , dar nu vor accepta lucrurile negative niciodata... Si vreau doar un exercitiu de gandire atunci cand vreo pitipoanca cu buletin nerodat trece de pragul liceului gandindu-se ce va face la bacul de anul viitor sa isi faca o lista imaginara sau nu... ( in cazul in care lista e pe hartie se recomanda punerea acesteia la usa de intrare si iesire din camera pentru a vedea zi de zi nivelul si ascendenta sau...descendenta a sinelui ) si sa constate la ce este atat de greu de urmat...ce e atat de irealizabil si ce a facut in tot timpul in scurta sa viata.. Si daca eu sunt vreun ghimpe magic in ochiul ei sau a lui (trebuie sa ma abtin de la nesimtirea de a manca cu pofta din iris)... Pot afla macar doua, trei lucruri la care sunt atat de inferioara, eu o biata fata ce recunoaste ca e proasta? Asta e ...nu toata lumea radiaza de inteligenta... Si imi cer iertare ca nu am facut decat putine lucruri in viata mea, si alea atat de neinsemnate si usor de facut... si inca vreo patru, cinci lucruri ce sunt puse acum in practica pe langa scoala pe care nu imi permit sa o platesc in bani , sau printre cativa pomi in plina verdeata acum ca e cald afara... E nefericitul caz in care scoala mea e bazata doar pe intelect!... Ah, si inca imi cer iertare.. e doar o scoala intr-un amarat de oras... vestic...
Vezi ce face prostia din om?... Mi-e rusine si mie cateodata cate pot spune si face...atat de aiurea ma pot simti...nici nu-ti poti inchipui... Sunt pe langa inculta si suparata tot timpul...ce urat nu-i asa?...tot timpul plang...prietenii mei stiu asta...Ar trebui sa ma inveti cum sa traiesc... Te-as ruga sa ai mila... de reflexie... ca eu sunt ceea ce simt...

Deci pe langa lucrurile care imi plac... imi place uneori sa fiu proasta..si e problema mea... e uneori o evadare... Imi place sa vad oameni care ma urasc...care nu ma suporta...care ar face orice sa ma vada rigida la doi metrii dedesupt.... Nu vor avea sansa ce-i drept... sunt atat de incapatanata incat voi cobori din masina si imi voi murdarii cu placere mana sa pun o bucata de pamant peste cei ce m-au "iubit" atat de mult...

Si le multumesc si celor care ma ajuta sa fac lucrurile care imi plac... sau...m-au ajutat si inca spera in interiorul lor sa ma descurc... Multumesc asadar 'P', 'D' , 'B.P', 'A' , 'C.A.S' , si inca cativa care sunt pe acolo pe undeva prin viata mea... inca nu atat de apropiati... Multumesc si celor de acasa, celor care nu au crezut in mine si m-au ambitionat sa devin ceea ce sunt...
Si sunt cativa...care ar spune din inima si sincer... ca si in zlele mele cele mai proaste sunt mai amuzanta decat tine...

Dar sa intelegi o gluma...trebuie materie cenusie sa o prelucrezi... Si pana la proba contrarie pe care o astept cu drag , pentru mine nu exista...
Inca o insemnare pentru cei care se cred buni... aceeasi fraza pur adevarata , 'Jurnalismul nu inseamna alb-violet'...

Comentarii

  1. Deci eu sunt mandru de tine pt tot ce ai facut si unde ai ajuns si imi doresc numai sa ia grija de tine si sa iti fie foarte foarte bine...."D"......

    RăspundețiȘtergere
  2. Tamarasan Daniel22 mai 2010 la 18:29

    care e treaba cu nervii astia ai tai? daca oameni prosti nu ar fi..nu ai avea de unde sa stii ca esti mai buna decat ei

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Prea departe

Am primit un mesaj din trecut... De un deceniu trecut. Unde greșeala cu trecutul purtau o conversație... Am înțeles azi ca disperarea indianului e pe departe de a se termina și e o chestiune de timp pana ma va amenință din nou spunându-i prezentului de complicație. Însă nu am de gând sa cedez de aceasta data, fie ce o fi. Nu vreau sa fiu tratata la fel ca și de parizianul trecutului meu. Orice aemintare ar exista, nu ma va îndupleca de aceasta data cât sa mai fac greșeli.. Îmi pare rău de tot ceea ce a fost și ca m-am lăsat dusa de val. Mi-aș dori doar ca prezentul sa ma dorească, măcar uneori cu ardoare, sa ma sărute pe gat și sa ma strângă în brate cu dorința carnala.. Vreau sa fiu dorita, dar nu obsedat. De as avea doar o dorința în lumea pe care o trăiesc ar fi ca printr-o minune, prezentul sa ma vrea la fel de mult ca alții care nu ma vor avea vreodată. Ar fi viata mea perfecta, însă acum, în căutarea perfecțiunii fac greșeli care ma vor putea costa liniștea... E așadar sexul mai ...

Arhitectura unui exil interior

Mă numesc Jolanda...  și trăiesc la granița dintre o precizie chirurgicală și o tăcere asurzitoare. ​De profesie sunt inginer de facilități critice – un titlu care sună ironic într-o lume în care singura facilitate cu adevărat critică, gândirea, se află în pragul colapsului. În fiecare zi, gestionez infrastructuri complexe și sisteme care nu au voie să dea greș, în timp ce totul în jurul meu pare să se prăbușească sub greutatea unei mediocrități triumfătoare. ​M-am săturat. M-am săturat de o lume care a devenit mai limitată și mai previzibilă decât ecranul unui telefon. Trăim într-o eră î n care tehnologia evoluează exponențial, în timp ce spiritul uman involuează spre grotesc. Este o epocă a deformităților, unde masele se amuză de urâțenia intelectuală și fizică, ridicând prostia la rang de spectacol, în timp ce profunzimea este privită cu suspiciune sau, mai rău, cu indiferență. ​În acest peisaj arid, a fi inteligent a devenit un blestem, o formă de nebunie solitară. Comunicar...

Nu e sfarsitull!

Am vina mea si stiu.. Aceea de-a fi femeie Am obosit sa iert oameni pe voiam sa-i calc in picioare cu cruzime M-am plictisit sa lupt fara sens Si cu toate astea sa fiu perfecta-n ochii lor insa tot fara continut in ochii lui. Am termninat cu amintiri si regrete , cu-ncercari fara cusur Nu vreau sa fug de tot ce m-a ranit vreodata Raneste-mi tot ce mai exista , ca e prea putin ramas Stiam ca va veni o vreme care-mi va umple paharul tau ciobit Si-mi voi taia venele sa-mi curgi din ele pana la sfarsit Azi a fost prima zi in care-am mers in maini Si-am calcat cerul in picioare... Inspir nisip acum... Integritate si suspans Caci aerul ce-l aveam in piept avea tendinta stranie sa-si schimbe culoarea La fel ca tine cum te-ai schimbat in otrava si-n mostrii Nu esti tu de vina, drumul meu a fost mereu neclar Ori eu aveam nevoie de lentile , caci n-am vazut viata alaturi de-a ta Si-am incercat totusi sa-nvat sa devin un mostru cu silueta feminina Care sa te-atraga si-atunci...