Treceți la conținutul principal

Un gand spre...un fost sentiment

Stii? Credeam ca odata cu timpul , lucrurile vor fi altfel. Si nu va fi la fel nimic fiindca credeam ca esti o persoana diferita odata ce a fost o absenta intre noi. Nu as fi crezut ca tu ma vei mai face sa plang. As fi jurat ca tu nu ma ranesti, ca tu...pur si simplu simti ceva pentru mine. Ma vrei pe mine asa cum sunt eu, nu fizic , nu material. Doar pe mine... Am vazut insa ca vezi prin mine, vezi un altfel de gen de femeie. Ce seamana cu mine, intr-un fel sau altul chiar daca nu aparent. Iti fac rau poate. Te urasc cu siguranta pentru dezamagiri. Stiu, am facut-o si eu. Am pasit de zeci de ori pe strada pe unde ti-ai lasat imprimati ultimii pasi in viata mea de acum. Am incercat sa fac cumva sa nu te mai vreau, sa nu te mai simt. Sa nu-mi mai amintesc de tine. As fi evitat orice ar fi fost de putinta incat sa te elimin din viata mea. Nu ti-as fi raspuns la dialogul simplu de atunci, si nu te-as mai fi sarutat poate in spatele geamului inclinat ce nu mai exista acum. Speram ca tu sa fi exceptia cu care pot fi eu in realitate. As da orice sa pot reintoarce vremurile de demult. Sa nu fac aceleasi lucruri, chiar daca pe atunci simteam cu adevarat definitia de 'fericita' si ma simteam in siguranta in bratele tale. Iti inteleg ura, iti accept felul de a fi. Si nu iti voi mai adresa cuvinte ce-ti induc amintiri ce le urasti. Voi ignora ceea ce simt. Ma voi obisnui cu faptul ca voi fi altfel. Ma urasc pentru ca mi-am lasat slabiciunea la vederea ta. Ca sunt o proasta. Ca ne-am folosit reciproc de sentimentele celuilalt. Intrebarea este doar ... existau? Sau exista?


Mi-e dor de tine. Desi te vad in fiecare zi, indiferent in ce circumstante. Ma simt altfel doar sa stiu ca te sun , chiar daca nu stii ca sunt eu, sau nu imi raspunzi niciodata... Stiu ca acolo undeva esti tu...mai aproape de mine. Nu vreau sa iti amintesti de mine. Nu vreau sa te gandesti la mine. Nu vreau amintiri. Toate vor trece. Indiferent daca va ramane in urma ceva sau nu... Promit doar ca voi rezista. Voi fi aceeasi 'eu' care ti-a trezit candva un altfel de sentiment. Voi reusi sa rezist pe drumul pe care mi l-am ales. Iar de undeva de-acolo voi avea grija sa te apar in felul meu exterior de raul ce te pandeste. Doar sa stiu ca esti in viata si zambesti sincer ma face acum sa ma ridic maine de la lovitura pe care o primesc. Si chiar daca mana ta nu ma va ridica niciodata pentru ca e prea ocupata cu alt corp cu talie subtire, candva vei putea spune sincer : "Sunt mandru de tine!"

Comentarii

  1. salut, nu cre d c m stii... insa vreau s zic si eu ecva... fiindca am trecut pin asa ceva...

    daca e cazu ca vati folosit reciproc de sentimentele celuilalt... nu ai pentru ce s suferi... da, depinde care mai mult... da, poate nu poti fara el si tii indiferent cine-i vinovat... la mine e la fel... cind m cert sau ceva d denu asta... m simt oribil... chiar daca nu eu sunt vinovatu... insa acest fapt e foarte rar) d obicei eu calc unde nu trebuie....
    insa nu am inteles la urma... a rupt relatia pentru alta? dac asa, e doar o copie... un nime...
    Fii puternica si viata, timpul te va lecui... sau cum a mai zis cineva... daca ai o rana de suflet, cauta-ti leacu potrivit) cred c mai inteles )
    succes ;)

    RăspundețiȘtergere
  2. sorry d lexic... am skris repede )

    RăspundețiȘtergere
  3. multumesc. Nu m-a parasit pentru alta direct. Eram despartiti de multa vreme insa mai vorbeam foarte des, mai mult decat amical.. Si pana la urma da...a ramas cu una care e cu mult mai ...altfel decat mine, ca sa nu jignim...

    RăspundețiȘtergere
  4. ce pot sa zic,e altfel...si o sa constientizeze asta odata ..dar atunci va fi poate prea tiriu...asa ca take care of you...you're amazing:*

    RăspundețiȘtergere
  5. cel din umbra 17 iulie 2010 la 05:47

    CAteodata as zice ca nu merita dar crek stiu despre cine e vb si ma aptin. E pacat de tine si de ceea ce simti poate lui nici macar nui pasa. sau poate.. nu stiu.. vorbeste cu el . e pacat sincer sa ratezi ceva daca simti asta. daca esti asa cum te stiam. Noroc

    RăspundețiȘtergere
  6. Cine e ? Cine cred eu ca e? Nu cred ca a facut asta. Cred ca tine la tine dar are o oarecare teama pentru tine!Sunt sigur de asta. PEntru ca tu, ranesti atunci cand crezi ca ii faci mai bine

    RăspundețiȘtergere
  7. Umbra, probabil stii cine e... Desi eu nu stiu cine esti tu, in sine... Oricum...Sper ca el isi da seama despre cine e vorba, si asta e tot ce conteaza...fara resentimente si fara porcarii...

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Prea departe

Am primit un mesaj din trecut... De un deceniu trecut. Unde greșeala cu trecutul purtau o conversație... Am înțeles azi ca disperarea indianului e pe departe de a se termina și e o chestiune de timp pana ma va amenință din nou spunându-i prezentului de complicație. Însă nu am de gând sa cedez de aceasta data, fie ce o fi. Nu vreau sa fiu tratata la fel ca și de parizianul trecutului meu. Orice aemintare ar exista, nu ma va îndupleca de aceasta data cât sa mai fac greșeli.. Îmi pare rău de tot ceea ce a fost și ca m-am lăsat dusa de val. Mi-aș dori doar ca prezentul sa ma dorească, măcar uneori cu ardoare, sa ma sărute pe gat și sa ma strângă în brate cu dorința carnala.. Vreau sa fiu dorita, dar nu obsedat. De as avea doar o dorința în lumea pe care o trăiesc ar fi ca printr-o minune, prezentul sa ma vrea la fel de mult ca alții care nu ma vor avea vreodată. Ar fi viata mea perfecta, însă acum, în căutarea perfecțiunii fac greșeli care ma vor putea costa liniștea... E așadar sexul mai ...

Arhitectura unui exil interior

Mă numesc Jolanda...  și trăiesc la granița dintre o precizie chirurgicală și o tăcere asurzitoare. ​De profesie sunt inginer de facilități critice – un titlu care sună ironic într-o lume în care singura facilitate cu adevărat critică, gândirea, se află în pragul colapsului. În fiecare zi, gestionez infrastructuri complexe și sisteme care nu au voie să dea greș, în timp ce totul în jurul meu pare să se prăbușească sub greutatea unei mediocrități triumfătoare. ​M-am săturat. M-am săturat de o lume care a devenit mai limitată și mai previzibilă decât ecranul unui telefon. Trăim într-o eră î n care tehnologia evoluează exponențial, în timp ce spiritul uman involuează spre grotesc. Este o epocă a deformităților, unde masele se amuză de urâțenia intelectuală și fizică, ridicând prostia la rang de spectacol, în timp ce profunzimea este privită cu suspiciune sau, mai rău, cu indiferență. ​În acest peisaj arid, a fi inteligent a devenit un blestem, o formă de nebunie solitară. Comunicar...

Nu e sfarsitull!

Am vina mea si stiu.. Aceea de-a fi femeie Am obosit sa iert oameni pe voiam sa-i calc in picioare cu cruzime M-am plictisit sa lupt fara sens Si cu toate astea sa fiu perfecta-n ochii lor insa tot fara continut in ochii lui. Am termninat cu amintiri si regrete , cu-ncercari fara cusur Nu vreau sa fug de tot ce m-a ranit vreodata Raneste-mi tot ce mai exista , ca e prea putin ramas Stiam ca va veni o vreme care-mi va umple paharul tau ciobit Si-mi voi taia venele sa-mi curgi din ele pana la sfarsit Azi a fost prima zi in care-am mers in maini Si-am calcat cerul in picioare... Inspir nisip acum... Integritate si suspans Caci aerul ce-l aveam in piept avea tendinta stranie sa-si schimbe culoarea La fel ca tine cum te-ai schimbat in otrava si-n mostrii Nu esti tu de vina, drumul meu a fost mereu neclar Ori eu aveam nevoie de lentile , caci n-am vazut viata alaturi de-a ta Si-am incercat totusi sa-nvat sa devin un mostru cu silueta feminina Care sa te-atraga si-atunci...