Tot incercam sa nu imi las mintea sa se amestece in ceea ce simt. Pentru prima data dupa mult timp , aveam libertatea de a trai, si de a expira un alt aer fara prea multe explicatii. Aveam parte de incredere si sentimente in acelasi timp. Raneam in schimb oameni pentru care acum ceva vreme in urma as fi facut orice. Mi-e teama sa-mi las slabiciunile la vedere. Mi-e teama sa nu ma folosesc de cele pe care le vad in el. Insa orice ar fi furia, lacrimile si tristetea sunt doar pentru cei care s-au resemnat...
Am primit un mesaj din trecut... De un deceniu trecut. Unde greșeala cu trecutul purtau o conversație... Am înțeles azi ca disperarea indianului e pe departe de a se termina și e o chestiune de timp pana ma va amenință din nou spunându-i prezentului de complicație. Însă nu am de gând sa cedez de aceasta data, fie ce o fi. Nu vreau sa fiu tratata la fel ca și de parizianul trecutului meu. Orice aemintare ar exista, nu ma va îndupleca de aceasta data cât sa mai fac greșeli.. Îmi pare rău de tot ceea ce a fost și ca m-am lăsat dusa de val. Mi-aș dori doar ca prezentul sa ma dorească, măcar uneori cu ardoare, sa ma sărute pe gat și sa ma strângă în brate cu dorința carnala.. Vreau sa fiu dorita, dar nu obsedat. De as avea doar o dorința în lumea pe care o trăiesc ar fi ca printr-o minune, prezentul sa ma vrea la fel de mult ca alții care nu ma vor avea vreodată. Ar fi viata mea perfecta, însă acum, în căutarea perfecțiunii fac greșeli care ma vor putea costa liniștea... E așadar sexul mai ...
ce e cu nehotararea asta ?
RăspundețiȘtergereNu e nehotarare. E doar... nu stiu ...teama cred
RăspundețiȘtergereTeama? Nu stiam ca in tine exista teama. Nu vedeam in tine nici nehotarare. Ceva s-a intamplat cu tine. Nu erai asa! Clar!
RăspundețiȘtergereE trist ca ai devenit asa! Te vreau pe tine , asa cum erai, cand erai toata un zambet si nu ma lasai niciodata sa fiu trist!
RăspundețiȘtergere