Treceți la conținutul principal

Un pom in minus , o amintire-n plus...


Cu o zi inaintea de ziua barbatului, viceprimarul orasului meu natal, Petrosani , Dl. Cornea Claudiu Lucian , ne arata efectul pastei de dinti pe care si-o permite din bugetul local , zambind pret de o jumatate de ora incontinuu, privind spre ciorile ce isi pierd casa. Nu vorbesc ironic, ci la propriu, pasarile isi pierdeau cuibul din copacul vechi de zeci de ani , plasat in statia de la Romtelecom. Care a fost problema copacului? Era batran... dupa spusele lor. Probabil in viziunea lor , batran inseamna mare si gros. Acum probabil unii dintre noi il inteleg pe domnul Cornea de ce se crede atat de tanar si voinic desi s-a nascut in toamna anului 1975.

Jumatate de ora s-au straduit muncitorii primariei sa se lupte cu copacul ce a rezistat la masacrul creat de cel cu drujba ce o manevra in stil manelistic. A cedat doar cand un cablu legat a fost smucit de muncitori , si a cazut de-a lungul drumului, lasandu-se prada mai marilor orasului pentru cativa bani de buzunar in plus pentru un week-end obtiuti din vazarea lemnului 'batran'.
In imaginea alaturata se poate vedea batranetea acestui copac, si ascultatorii pioni ai celor din conducere. Poate beau si ei o bere in plus pentru munca depusa... Sa nu fim rai.

Azi , plimbandu-ma pe bulevardul ce in curand va fi istorie , am avut confirmarea din nou a faptului ca 'romanii au talent' innascut la a distruge si a fi egoisti pana la moarte. Cladirea de la Romtelecom nu mai exista de ani buni, copacul de azi e doar istorie , cladirea fostului sediu al Ocolului Silvic a fost demolata de cand a ajus pe mana "starului" Guta, iar in urma raman amintiri, santiere , garduri temporare , mizerie si saracie pentru cetatenii orasului, o masina in plus sefiilor si un sandwich pe timp de criza marionetelor lor... Trezeste-te romane din somnul cel de moarte? Nu... n-ai sanse... Esti prost pana la capat! Stai si fura, pana nu vei mai avea ce... si-atunci esti sclavul altora, caci orice fapta are si rasplata...



Imi cer scuze pentru claritatea video oferita insa nici prin cap nu mi-a trecut faptul ca bietul copac va incurca pe cineva atat de tare astazi incat sa fie condamnat la moarte, iar eu sa captez momentul trist... Unde sunt insa cei care se opun? Comenteaza replici acide printre dinti, lasand totul sa avanseze intr-un abis. Trist... cu fiecare minut ce trece , prostii, incultii si hapsanii pentru bani acapareaza lumea celor putini care inca mai fac diferenta intre bine si rau, si intre el si cetateanul care locuieste alaturi de el...

Ce a fost candva acest oras? Uitati-va in clipul de mai jos... Multumim celui care a filmat frumusetea pe atunci cand era inca vizibila, iar eu imi cer iertare ca am ocazia sa captez doar lucruri triste pentru mine si pentru cei care au plecat lasand in urma un oras natal intre munti iar cand se intorc se simt ca in capitala cimentului si inculturii..
Inca putin timp si totul e legenda...

Comentarii

  1. mdaa...pare tare rau....si sincer azi priveam stirile la un post local de televiziune,in Piata marii adunari nationale la Chisinau a fost intinsa o panglica a Sfintului Gheorghe de citiva metri buni... si pentru ce? pentru a comemora comunismul? exact cu copacul acesta.. niste cretini care nu dau importanta culturii si valorii istorice...hai ca copacul poate era doar o amintire a orasului de cindva,dar era o amintire vie... urasc oamenii prosti... urasc cind se distruge ceea ce a fost construit de altcineva... dar in fine,nimeni nu da importanta..

    RăspundețiȘtergere
  2. Ai mare dreptate Otilia, insa oamenii ca noi sunt prea putini si multora le e prea teama sa se afirme... Copacul de care am vorbit, era de pe vremea centrului vechi al orasului meu natal, supravietuise si comunismului lui Ceausescu de a coloniza prin blocuri orasului si distrugerea centrului vechi... si iata ca astazi, oameni nu cu mult mai in varsta decat noi distrug totul pentru cativa bani de buzunar in plus si dau vina pe modernizarea orasului..

    Daca modernizare pentru ei inseamna betoane si blocuri, prefer sa stau pe dealuri si sa vad civilizatie numai de Craciun si Paste... Oare chiar atat de tare s-a prostit omenirea Otilia? Sau suntem noi prea invechiti si ciudati pentru cei care traiesc alaturi de noi?

    RăspundețiȘtergere
  3. Muntean Andrei ( Vulcan )4 mai 2011 la 19:54

    Ai mare dreptate in ce spui insa suntem prea putini cei care ar vrea sa schimbe ceva. Lumea e predominant proasta si inculta asa cum ai specificat si tu mai sus. Altii sunt doar ignoranti, spre exemplu la faptul consumat de azi vor zice 'eh un copac taiat, poate pentru modernizare' insa lucrurile astea acumulate in timp dau un alt impuls orasului. Stau in apropiere de Petrosani si pot spune cu mana pe inima ca orasul era mult mai pitoresc si primitor acum 10 ani. Regret ca traiesc intr-o lume ca asta dar oameni ca tine imi dau puterea sa merg mai departe pentru ca stiu ca nu eu sunt problema. Imi pare rau pentru ce s-a intamplat.

    RăspundețiȘtergere
  4. Chiar nu stiu ce naiba avea copacu ala de lor taiat

    RăspundețiȘtergere
  5. Copacii trebuie taiati ca sunt batrani iar asta lumea trebuie sa inteleaga. Oamenii mor ca copacii cad pe ei , oamenii trebuie sa taie copacii pentru a nu fi in pericol

    RăspundețiȘtergere
  6. cetatean al Petrosaniului4 mai 2011 la 21:11

    Cetatenii au vrut modernizare acum urla ca se taie copacii pentru a nu sta in drum noului trotuar. Cine sa ii mai inteleaga si pe oamenii din orasu asta. mineri fara creier

    RăspundețiȘtergere
  7. Fiecare cu parerea lor, insa daca lumea continua asa , ne vom trezi intre betoane bucurandu-ne de un smoc de iarba ca cei din sahara de ploaie...

    RăspundețiȘtergere
  8. Ai dreptate Jolanda, macar daca ar plata alti copaci in locul celor taiati tot ar fi ceva

    RăspundețiȘtergere
  9. Ai mare dreptate Jolanda!
    Mulțumesc de vizită și dacă
    ți-a plăcut în paraadisul meu
    mai poposește și altă dată!
    O zi excelentă!
    Te îmbrățișez cu mare drag!

    RăspundețiȘtergere
  10. Inca o data , ti`ai ales bine meseria , ne areti lucrurile din punctul multora de vedere dar care nu au avut curaj sa zica bravo :*

    Imi pare sincer rau pentru copacul acela , avea acel ceva ce aducea o imagine si o amintire pt Petrosani , multe lucruri se schimba fara rost , imi e teama ca tot o sa fie schimbat cand ne intoarcem ce`i de plecati :|

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Prea departe

Am primit un mesaj din trecut... De un deceniu trecut. Unde greșeala cu trecutul purtau o conversație... Am înțeles azi ca disperarea indianului e pe departe de a se termina și e o chestiune de timp pana ma va amenință din nou spunându-i prezentului de complicație. Însă nu am de gând sa cedez de aceasta data, fie ce o fi. Nu vreau sa fiu tratata la fel ca și de parizianul trecutului meu. Orice aemintare ar exista, nu ma va îndupleca de aceasta data cât sa mai fac greșeli.. Îmi pare rău de tot ceea ce a fost și ca m-am lăsat dusa de val. Mi-aș dori doar ca prezentul sa ma dorească, măcar uneori cu ardoare, sa ma sărute pe gat și sa ma strângă în brate cu dorința carnala.. Vreau sa fiu dorita, dar nu obsedat. De as avea doar o dorința în lumea pe care o trăiesc ar fi ca printr-o minune, prezentul sa ma vrea la fel de mult ca alții care nu ma vor avea vreodată. Ar fi viata mea perfecta, însă acum, în căutarea perfecțiunii fac greșeli care ma vor putea costa liniștea... E așadar sexul mai ...

Arhitectura unui exil interior

Mă numesc Jolanda...  și trăiesc la granița dintre o precizie chirurgicală și o tăcere asurzitoare. ​De profesie sunt inginer de facilități critice – un titlu care sună ironic într-o lume în care singura facilitate cu adevărat critică, gândirea, se află în pragul colapsului. În fiecare zi, gestionez infrastructuri complexe și sisteme care nu au voie să dea greș, în timp ce totul în jurul meu pare să se prăbușească sub greutatea unei mediocrități triumfătoare. ​M-am săturat. M-am săturat de o lume care a devenit mai limitată și mai previzibilă decât ecranul unui telefon. Trăim într-o eră î n care tehnologia evoluează exponențial, în timp ce spiritul uman involuează spre grotesc. Este o epocă a deformităților, unde masele se amuză de urâțenia intelectuală și fizică, ridicând prostia la rang de spectacol, în timp ce profunzimea este privită cu suspiciune sau, mai rău, cu indiferență. ​În acest peisaj arid, a fi inteligent a devenit un blestem, o formă de nebunie solitară. Comunicar...

Nu e sfarsitull!

Am vina mea si stiu.. Aceea de-a fi femeie Am obosit sa iert oameni pe voiam sa-i calc in picioare cu cruzime M-am plictisit sa lupt fara sens Si cu toate astea sa fiu perfecta-n ochii lor insa tot fara continut in ochii lui. Am termninat cu amintiri si regrete , cu-ncercari fara cusur Nu vreau sa fug de tot ce m-a ranit vreodata Raneste-mi tot ce mai exista , ca e prea putin ramas Stiam ca va veni o vreme care-mi va umple paharul tau ciobit Si-mi voi taia venele sa-mi curgi din ele pana la sfarsit Azi a fost prima zi in care-am mers in maini Si-am calcat cerul in picioare... Inspir nisip acum... Integritate si suspans Caci aerul ce-l aveam in piept avea tendinta stranie sa-si schimbe culoarea La fel ca tine cum te-ai schimbat in otrava si-n mostrii Nu esti tu de vina, drumul meu a fost mereu neclar Ori eu aveam nevoie de lentile , caci n-am vazut viata alaturi de-a ta Si-am incercat totusi sa-nvat sa devin un mostru cu silueta feminina Care sa te-atraga si-atunci...