Treceți la conținutul principal

Materialist - (inca un motiv sa urasti o Romanie..)


Poţi să gândeşti că e plăcut să obţii lucruri scumpe intr-o fracţiune de secundă…şi să fi mai proprietar pe lucruri de valoare cu cât faci câte un pas mai departe de locul in sine unde ai găsit obiectul…
Insă pierzi o valoare mult mai mare decât cea pe care o ai temporar…tu necunoscutule…
Şi nu cea materială…căci pe lângă materia cenuşie pe care nu ai avut-o niciodată…poate doar in proporţii esenţiale de supravieţuire…pierzi moralitate….şi uiţi că valoarea e până mâine când totul de ieri e vechi iar ce azi e in trend până mâine….şi strălucirea de azi e până la aşezarea primului strat de praf…aşa cum imi amintea un vechi prieten…şi nu uita că şi praful e făcut din particule ce zgârie…şi face dare adânci…şi goluri ce nu le poti umple…
Eşti implinit …fericit..şi râzi acum…cu materiale cumpărate practic de altcineva…nu-i aşa?...Dar stai şi gândeşte-te o clipă…când mâine s-a terminat resursa..şi rămâi fără nimic în buzunare sau stai inca în case închiriate pe încredere…şi când vezi că tot ce ai lângă tine e o femeie de împrumut de pe şoselele des trecute de camioane şi tiruri…şi încă două fiinţe…şi-atât…căci umane nu le pot numi…ce-şi au pâduriile proprii şi minte doar la tematica sexuala si bani...Insa vei pierde razboiul cu mine...si promit că nu voi lăsa timpul să se-ncheie pentru mine până nu-ţi voi demonstra asta!
Ştiu că n-are rost să o lungesc pentru că oricum vei fi prea ocupat cu tâlhăriile tale în loc să încerci să întreci un tren în materie de clase…
Ah….şi când tu vei înfometat…zgribulit de frig…cu două curve-nregulă şi una-n devenire lângă tine…voi sta in faţa ta…mâncând altă mâncare…îmbrăcată in alte haine…altă-ncălţăminte…cu bani cinstiţi în buzunar..cu mintea împacată că soarta şi-a făcut treaba…şi-ţi promit ţie nimicule, că voi înrăma poza făcută să imortalizez momentul decaderii tale ce se apropie cu fiecare secundă care trece şi mă apropii de tine!...

Comentarii

  1. Daca stiti cumva ceva de oamenii din poza, i-ati vazut sau aveti detalii va rog sa imi lasati un mesaj...va multumesc...

    RăspundețiȘtergere
  2. Moldovenii astia voiajori si pipitele lor de origine dubioasa,,de obicei din zone sarace si cu scoala doar ptr. a putea citi preturile''nici politia nu-i mai cauta SFATUL MEU E SA ANALIZEZI CU MULT TACT OAMENII . chiar si dupa origine... Politistii care trebuiau sa acctioneze sunt asemenea lor, chiar de aceeasi origine ,de asta nu se acctioneza caci ei stiu ca asta faceau si ei, daca n-aveau inaltimea si muschii..

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Prea departe

Am primit un mesaj din trecut... De un deceniu trecut. Unde greșeala cu trecutul purtau o conversație... Am înțeles azi ca disperarea indianului e pe departe de a se termina și e o chestiune de timp pana ma va amenință din nou spunându-i prezentului de complicație. Însă nu am de gând sa cedez de aceasta data, fie ce o fi. Nu vreau sa fiu tratata la fel ca și de parizianul trecutului meu. Orice aemintare ar exista, nu ma va îndupleca de aceasta data cât sa mai fac greșeli.. Îmi pare rău de tot ceea ce a fost și ca m-am lăsat dusa de val. Mi-aș dori doar ca prezentul sa ma dorească, măcar uneori cu ardoare, sa ma sărute pe gat și sa ma strângă în brate cu dorința carnala.. Vreau sa fiu dorita, dar nu obsedat. De as avea doar o dorința în lumea pe care o trăiesc ar fi ca printr-o minune, prezentul sa ma vrea la fel de mult ca alții care nu ma vor avea vreodată. Ar fi viata mea perfecta, însă acum, în căutarea perfecțiunii fac greșeli care ma vor putea costa liniștea... E așadar sexul mai ...

Arhitectura unui exil interior

Mă numesc Jolanda...  și trăiesc la granița dintre o precizie chirurgicală și o tăcere asurzitoare. ​De profesie sunt inginer de facilități critice – un titlu care sună ironic într-o lume în care singura facilitate cu adevărat critică, gândirea, se află în pragul colapsului. În fiecare zi, gestionez infrastructuri complexe și sisteme care nu au voie să dea greș, în timp ce totul în jurul meu pare să se prăbușească sub greutatea unei mediocrități triumfătoare. ​M-am săturat. M-am săturat de o lume care a devenit mai limitată și mai previzibilă decât ecranul unui telefon. Trăim într-o eră î n care tehnologia evoluează exponențial, în timp ce spiritul uman involuează spre grotesc. Este o epocă a deformităților, unde masele se amuză de urâțenia intelectuală și fizică, ridicând prostia la rang de spectacol, în timp ce profunzimea este privită cu suspiciune sau, mai rău, cu indiferență. ​În acest peisaj arid, a fi inteligent a devenit un blestem, o formă de nebunie solitară. Comunicar...

Nu e sfarsitull!

Am vina mea si stiu.. Aceea de-a fi femeie Am obosit sa iert oameni pe voiam sa-i calc in picioare cu cruzime M-am plictisit sa lupt fara sens Si cu toate astea sa fiu perfecta-n ochii lor insa tot fara continut in ochii lui. Am termninat cu amintiri si regrete , cu-ncercari fara cusur Nu vreau sa fug de tot ce m-a ranit vreodata Raneste-mi tot ce mai exista , ca e prea putin ramas Stiam ca va veni o vreme care-mi va umple paharul tau ciobit Si-mi voi taia venele sa-mi curgi din ele pana la sfarsit Azi a fost prima zi in care-am mers in maini Si-am calcat cerul in picioare... Inspir nisip acum... Integritate si suspans Caci aerul ce-l aveam in piept avea tendinta stranie sa-si schimbe culoarea La fel ca tine cum te-ai schimbat in otrava si-n mostrii Nu esti tu de vina, drumul meu a fost mereu neclar Ori eu aveam nevoie de lentile , caci n-am vazut viata alaturi de-a ta Si-am incercat totusi sa-nvat sa devin un mostru cu silueta feminina Care sa te-atraga si-atunci...