Datorita tie!

Invaluie-ma in tacere, si-acopera-ma cu un val de sperante. Ia-ma de mana si fugi cu mine acolo unde doar sunetul vorbelor tale le aud. Si nici un alt sunet sau regret nu-si are locul. Tine-mi degetele in stransoarea mainilor tale ce s-au maturizat odata cu mine. Arata-mi ce-ai devenit si priveste-ma si pe mine in detaliu. M-ai udat cu iubire aparte, si-am crescut sub ochii tai caprui. Am adormit in atatea seri cu tine, in bratele tale atat de firave, stiind ca dimineata te vei trezi inaintea mea sa ma privesti cum dorm si sa-ti faci propria linie melodica din respitatia mea pentru ziua ce urmeaza. Nu-mi aminti niciodata ultimele tale cuvinte, nici eu nu le-am uitat. Le-am sugrumat doar cu dorinta extrema si le-am depozitat in colt de minte. Am invatat sa schitez zambetul multumitor dar fals din ziua cand m-ai lasat s-ador si sa-mi visez cosmarul ce se deruleaza inca la fel ca un film ieftin de mana a doua romanesc.

E suspect de simplu s-adormi singura. Sa te invelesti cu grija ca si cum ar fi ultima zi in care iti inchizi ochii in liniste si sa dormi de parca maine ar incepe cel mai mare razboi din viata ta. Eu l-am invatat, m-am jucat si ti-am aratat si tie nivelul unui joc prea greu pentru ceilalti. As vrea sa te-nvat si viata fara jocuri. S-o simplific in fata ta si sa ii urmezi cursul alaturi de mine. S-alergam desculti in ploaie ca-n filmul american. Dar nu mai sunt copil...am obosit si mi-e atat de somn. Eu voi adormi aici, atat de aproape de tine. In acelasi loc, acelasi vis, dar prea departe de realitate. Mi-am trait visul, si ochii mi las purtati de valul cald al somnului rece fara tine... Tu, fa-ma astazi seara cand adormi, cosmarul tau cel mai de pret...