Treceți la conținutul principal

Astronomie - imagini ale universuui


ador astronomia...pentru cei care nu stiau asta... voiam doar sa postez un articol care mi se parea interesant pentru cei care impartasesc aceeasi pasiune cu mine...


[ Această poză a fost realizată pe 28 ianuarie 2009, combinând datele de la Observatorul Chandra (în microunde albastre) cu cele ale Observatorului APEX din Chile (în microunde portocalii). În mijloc se poate observa o gaură neagră masivă ce se află în galaxia Centaurus A. ]

Galaxia, denumita Centaurus A, se afla în vecinatatea Caii Lactee, propria noastra galaxie.

In imagini sunt prezentate doua jeturi de particule de înalta energie care strabat galaxia. Astronomii sunt convinsi ca sursa particulelor este o "gaura neagra", corp ceresc de mici dimensiuni dar cu o masa considerabila.

O explicatie pentru fenomen nu exista pentru moment si astronomii recunosc ca descoperirea este "mai degraba un mister".

Comentarii

  1. Multumesc pentru vizita si commentul lasat.
    Dupa cum ai observat
    Am prieteni multi pe blog
    Merg la ei...ei vin la mine
    Si asa curajul vine.
    O seara minunata iti doresc!

    RăspundețiȘtergere
  2. Odata cu primavara sper ca sufletul sa-ti infloreasca ca un ghiocel... sa radieze ca un soare... sa ofere caldura si iubire... si, nu in ultimul rand, sa ramana mereu tanar. Un martisor mic si dulce pentru o fiinta deosebita!

    RăspundețiȘtergere
  3. Primavara... anotimpul renasterii, al trezirii la viata, face acum de ziua aceasta de 8 Martie, ziua cea mai plina de feminitate, zambete, si caldura sufleteasca!
    Fie ca toate impinirile frumoase, sanatatea si spiritul acestei zile sa te insoteasca pretutindeni..si fie ca primavara iubirii sa iti inunde sufletul cu bucurie si cu parfumul tuturor florilor sale.Iti doresc un 8 Martie cat mai frumos :*.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Prea departe

Am primit un mesaj din trecut... De un deceniu trecut. Unde greșeala cu trecutul purtau o conversație... Am înțeles azi ca disperarea indianului e pe departe de a se termina și e o chestiune de timp pana ma va amenință din nou spunându-i prezentului de complicație. Însă nu am de gând sa cedez de aceasta data, fie ce o fi. Nu vreau sa fiu tratata la fel ca și de parizianul trecutului meu. Orice aemintare ar exista, nu ma va îndupleca de aceasta data cât sa mai fac greșeli.. Îmi pare rău de tot ceea ce a fost și ca m-am lăsat dusa de val. Mi-aș dori doar ca prezentul sa ma dorească, măcar uneori cu ardoare, sa ma sărute pe gat și sa ma strângă în brate cu dorința carnala.. Vreau sa fiu dorita, dar nu obsedat. De as avea doar o dorința în lumea pe care o trăiesc ar fi ca printr-o minune, prezentul sa ma vrea la fel de mult ca alții care nu ma vor avea vreodată. Ar fi viata mea perfecta, însă acum, în căutarea perfecțiunii fac greșeli care ma vor putea costa liniștea... E așadar sexul mai ...

Arhitectura unui exil interior

Mă numesc Jolanda...  și trăiesc la granița dintre o precizie chirurgicală și o tăcere asurzitoare. ​De profesie sunt inginer de facilități critice – un titlu care sună ironic într-o lume în care singura facilitate cu adevărat critică, gândirea, se află în pragul colapsului. În fiecare zi, gestionez infrastructuri complexe și sisteme care nu au voie să dea greș, în timp ce totul în jurul meu pare să se prăbușească sub greutatea unei mediocrități triumfătoare. ​M-am săturat. M-am săturat de o lume care a devenit mai limitată și mai previzibilă decât ecranul unui telefon. Trăim într-o eră î n care tehnologia evoluează exponențial, în timp ce spiritul uman involuează spre grotesc. Este o epocă a deformităților, unde masele se amuză de urâțenia intelectuală și fizică, ridicând prostia la rang de spectacol, în timp ce profunzimea este privită cu suspiciune sau, mai rău, cu indiferență. ​În acest peisaj arid, a fi inteligent a devenit un blestem, o formă de nebunie solitară. Comunicar...

Nu e sfarsitull!

Am vina mea si stiu.. Aceea de-a fi femeie Am obosit sa iert oameni pe voiam sa-i calc in picioare cu cruzime M-am plictisit sa lupt fara sens Si cu toate astea sa fiu perfecta-n ochii lor insa tot fara continut in ochii lui. Am termninat cu amintiri si regrete , cu-ncercari fara cusur Nu vreau sa fug de tot ce m-a ranit vreodata Raneste-mi tot ce mai exista , ca e prea putin ramas Stiam ca va veni o vreme care-mi va umple paharul tau ciobit Si-mi voi taia venele sa-mi curgi din ele pana la sfarsit Azi a fost prima zi in care-am mers in maini Si-am calcat cerul in picioare... Inspir nisip acum... Integritate si suspans Caci aerul ce-l aveam in piept avea tendinta stranie sa-si schimbe culoarea La fel ca tine cum te-ai schimbat in otrava si-n mostrii Nu esti tu de vina, drumul meu a fost mereu neclar Ori eu aveam nevoie de lentile , caci n-am vazut viata alaturi de-a ta Si-am incercat totusi sa-nvat sa devin un mostru cu silueta feminina Care sa te-atraga si-atunci...